bui' Generic name given to guava trees (<Psidium guajava> of the [...]

Part of Speech s
PDLMA bwi*7
Speaker {EJG,JLC,ND,VP,RLC04,RLC10}
    • Generic name given to guava trees (<Psidium guajava> of the Myrtaceae family) and their fruit. These trees reach a height of 7 meters. When ripe, the fruit can be yellow, pinkish on the inside or pear-shaped, depending on the particular variety. The soft leaves are believed to have medicinal properties for treating coughs by boiling the leaves together with seeds from mesquite and from the tree known in Spanish as <caulote> (likely <Guazuma ulmifolia>), then adding sugar and drinking as a tea.
    • Nombre genérico que se le da a los árboles de guayaba (<Psidium guajava>, de la familia Myrtaceae) y a sus frutos. Estos árboles alcanzan una altura de 7 metros. Los frutos al madurar pueden ser amarillos, rosados en el interior o en forma de pera, según la variedad de guayaba. Se considera que las hojas tiernas tienen propiedades curativas contra la tos. Para tratarla se preparan las hojas con semilla de mezquite y de caulote, se hierve, se le agrega azúcar y se toma como té. [Spanish]
    • Yagadi' risooni bia' gadxe metru, naruxhi ladini ne naxeebe'ni, cadi yaga guidxidini, naxhuxhuni, ca xpandagani nanaande' ne naga' lu. Ribeeni ti guie' quichi'. Rudiini ti cuananaxhi napa biidxi nachonga. Ca cuananaxhi ri'ni' xtini la rusiandani yubandaani', ricaa binnini rusindaabini ne rugue'ni xiiñi dxi raca huará. Ne laaca rusiandani ru, sicari' runi binnini, ricaacabe ca biitu xpandagani, ca ni má nari'ni, ruguchanecabeni xpiidxi bii ne xpiidxi yana', guirani rindaabi ne riabani caadxi dxiña, nga rugue'cabe binni napa ru. Cuananaxhidi' ra zegüi la riguchini, rucheecheni xho'. Nuu ti yagadi' rudii ti cuananaxhi ma' naro'ba rului' ti pera laa, naxiña' te ndaani, huaxa cadi buí' xtinuni, buí' xti dxuni ne que rinda' naxhipe'ni casi buí' huala'dxi xtinu. [Diidxazá]
    • Taxa <Psidium guajava>